Palatinu

U rinnovu di San Tumasgiu

Ci avemu l’amichi dapertuttu in Corsica, ci vole à dilla. Amichi chì scumpartenu e nostre primure di salvezza patrimoniale è di cunservazione di e tradizioni. Di ferraghju scorsu, simu ghjunti in Pastureccia à l’invitu di a cumuna, inde u cunsigliu di a quale hè prisente u fidu è arradicatu David Casanova, d’issa famiglia di patriotti cunnisciuti per l’osteria A Memoria ch’elli tenenu dipoi duie generazioni affiancu à l’arche sacre duv’elli hanu resistutu dui seculi fà l’arcibabboni di i nostri arcibabboni. S’hè rifattu l’affrescu anticu – sei seculi d’esistenza – di a so vechja cappella di San Tumasgiu quassù, nantu à l’alture di a pieve di u Rustinu, à qualchì centinare di metri di l’anticu Castellu famosu di u locu cù l’aiutu di a Cullettività di Corsica è di u Statu chì ci s’hè impegnatu – e cose ci vole à dille quandu ch’elle sò bone -.

Sò e mani di i babboni di i nostri babboni chì ricalonu, petra à petra, da l’opera cumuna, ‘ssu meravigliosu tesoru d’architettura è di memoria chè no pudemu gode oghje.

Da pettu à un publicu principalmente lucale è paisanu, cun qualchì ufficiale di l’autorità pulitiche di u reghjone è di a Corsica, u Vescu di Corsica François-Xavier Bustillo ci hà fattu u grandissimu onore di a so prisenza à a messa di benedizione. Ùn ci stona mancu appena di l’omu. U cunnisciumu dipoi a so ghjunta in Corsica è s’hè subbitu dichjaratu sensibile à a realità rurale è paisana di a nostra isula cara è di a so ghjente. Arricurdemu à i nostri lettori ch’ellu ci avia datu u Vescu, cun prete Culioli di Corti – un grande amicu anch’ellu di a nostra causa -, e duie letture in corsu di a messa di l’Immaculata Cuncezzione l’8 di dicembre scorsu, quandu chè no festighjavamu attempu A Nazione corsa è a so Vergine Prutettrice. Un franciscanu duppiatu d’un bascu, dui aspetti di Monsignore chì u puntanu à capisce l’essenza di e nostre radiche latine è campagnole.Seriamu malunesti è indelicati se no passessimu nantu à i bellissimi discorsi d’Antonia Luciani, cunsigliera esecutiva pè a Cultura è u Patrimoniu, è di Nanette Maupertuis, presidente di l’Assemblea di Corsica. E duie hanu messu à palesu l’impurtenza di u patrimoniu cristianu inde a cultura corsa. Senza mintuvà a so dimensione spirituale chì appartene à l’intimu d’ogni persona, ci tocca à salutà ‘ssu sustegnu publicu à ciò chì raprisenta per noi altri u zocculu stabile è durevule di u nostru essere cumunu.

A Corsica hè cuperta d’un anticu mantellu di cappelle è di ghjesge chì danu savore è gustu à i paisagi è à a so tupunimia. Inde i nostri paesi disertati è abandunati da i so figlioli custretti da a ricerca d’un stantapane in cità, u solu ghjornu di l’annu chì arreca un pocu di vita à u locu tralasciatu hè suvente quellu di a festa patrunale, quandu ch’ella s’empie a cappella è ch’ellu si face sente u campanile da accoglie i paisani ricullati in paese u tempu d’una resurezzione. Dinù, ùn fù micca qualchì miraculu chì edificò ‘ssi battaglioni di lochi santi in Corsica. Sò e mani di i babboni di i nostri babboni chì ricalonu, petra à petra, da l’opera cumuna, ‘ssu meravigliosu tesoru d’architettura è di memoria chè no pudemu gode oghje. Sò sti muri zeppi chì accolsenu, in tutte e pieve, e cusì numarose Cunsulte di i Corsi chì dicretonu milla rivolte.Una maitinata chì ci hà fattu prò, chì ci sentiamu in Corsica.

Berettinu d’Onacu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *